Sonetul jertei - George Ţărnea

Sunt vinovat, iubito, ca nimeni altul poate,
Pentru cocorii care s-au rătăcit în zbor
Ademeniţi de albul celui mai rece nor
Şi pentru-această clipă, mai tristă decât toate.

Sunt vinovat, iubito, că jocurile mor,
Că florile promise n-au lujere curate —
Anume pentru tine, şi dinadins furate
De dincolo de lumea cu nume trecător.

Dar nu privi doar răul pe care-l fac întruna
Împovărându-mi gândul cu blândul tău suspin,
Asemuit ninsorii pe tâmpla unui pin,

Şi, crede-mă că dacă mi-ai cere-n joacă luna,
Deloc n-aş sta pe gânduri, şi-apoi mi-ar fi totuna,
Dac-am s-aduc tot cerul, sau mă prefac în spin.

Adăugat de: Adina Speranta

vezi mai multe poezii de: George Ţărnea








Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.