Reflex 15 - George Ţărnea

Pentru cât bine-n joacă mi-ai făcut,
Am să mă-ntorc, odată, din trecut,
Mai liniştit, mai bun şi mai întreg,
Să te privesc tăcut şi să-ţi culeg
Din carnea vie, trandafirii morţi,
Până vei şti, tu singură, că porţi
La tâmple stele şi în palme crini,
Iubita mea, stăpână de grădini
Şi de poveşti, pe care nu le spui,
De bunăseamă, tare şi oricui,
Ci numai celui care ţi-e poet,
Sub câte-un cer de flori... şi foarte-ncet.

Adăugat de: Adina Speranta

vezi mai multe poezii de: George Ţărnea








Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.