George PENA - creaţii proprii

Distribuie acest autor:

  • Tu ai rămas...

    Astăzi, fiind puţin trist, preocupat
    de griji cotidiene şi neîmpliniri,
    mi-am amintit de ce-am pierdut
    în această viaţă, crescut în iubiri.

  • Cerul timpului meu

    Nepotolit de dragoste
    în datini,
    am drumuit sublimul
    veşnic bătăios;

  • Nu-ţi cer...

    Nu-ţi cer să-mi dărui Ursa Mare
    şi nici chiar Luna de pe boltă;
    de poţi să-mi laşi surâs de soare
    ori liniştea ta involtă.

  • Catrenele iubirii

    1.- ÎNCREDERE
    Simt clipe ce-nfioară, topite pe buze
    și vuietul vieții peste anii mei;
    cobor și urc ca apa prin ecluze –

  • Doar ceea ce simţi

    Nu se cuvine omului dreptul la şovăire,
    nu aceasta ne face încă să existăm;
    vina n-ar mai fi vină şi nici iubirea iubire
    dacă n-am şti să căutăm, să cizelăm.

  • Năvalnică prezenţă

    O strângere de mâna
    şi m-am despărţit de prieteni,
    pornesc iar cu vântul
    ce mi s-a prins în păr,

  • Viaţa ca o pradă

    Sădesc eperanţe
    şi-mi ucid mâhnirea,
    lumea toată mă urmează;
    iradiez numai iubire

  • Când vii...

    Când vii, neliniştea mă bântuie frumos
    şi trec prin mine, volţi şi amperi;
    ca oricărui muritor cu nume duios,
    sărutările, tu, mi le numeri.

  • Ne ocoleam...

    Ne ocoleam, şi totuşi, în vară
    când curgea căldura pe străzi
    şi noi inauguram în viaţa discretă
    zile şi ore de trăire concretă,

  • Şi alte zile...

    Şi alte zile se vor stinge-n aşteptare,
    pentru profilul tău cu linii gingaşe,
    din iubire ne-nduplecată-n crispare
    privirile ademenesc emoţii uriaşe.