Peregrinările lui Childe Harold – Cântul al patrulea – strofă CLXXXIV - George Gordon Byron

Ocean imens! De prunc tu mi-ai fost scump!
Tânjeam să-ți joc pe piept cu valu-n spume,
Brizanții tăi de țărmuri când se rump;
N-aveam plăcere mai de preț pe lume;
Când valurile nu știau de glume,
Chiar frica îmi stârnea plăceri, duium,
Copil al tău simțindu-mă, anume,
Și mângâindu-ți coama albă cum,
Ocean nemărginit, ți-o mângâi și acum!



Traducere Aurel Covaci

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: George Gordon Byron








Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.