Omenire - Georg Trakl

Omenire așezată pentru guri de arme,
O rafală de tobe, frunți de luptători întunecate,
Pași prin neguri de sânge; fierul negru să sfarme
Disperarea, Noapte în creierele disperate:
Aici e Evei umbră, vânătoare și roșii bani.
Înnorare, lumina străbate Cina cea de Taină.
În pâine și în vin o blândă tăcere locuiește
Și doisprezece sunt cei adunați la număr.
Noaptea în somn ei urlă sub pomii de măslin;
În răni și-afundă Sfântul Toma mâna.

traducere Christian W. Schenk

Analiza literară a traducătorului

Scrisă în septembrie / octombrie 1912, probabil în Innsbruck, cu mult înainte de izbucnirea primului război mondial, perioadă la care ne gândim în mod inevitabil la citirea primelor versuri, atâta timp cât cunoaștem circumstanțele vieții lui Trakl. Textul este publicat în revista „Brenner", nr. 3/1912.
Primele trei versuri vorbesc despre „Omenire așezată pentru guri de arme", „rafală de tobe", „frunți de luptători întunecate", „neguri de sânge" și „fierul negru".
Imagini marțiale care sună ca o premoniție a primului război mondial. Pentru astfel de „premoniții", au existat o mulțime de ocazii în timp, ziarele erau pline de dovezi ale unui pericol iminent de război. Trakl a fost, de asemenea, implicat profesional în armata austriacă și, astfel, a fost cu siguranță familiarizat cu evenimentele din jurul primului război balcanic din octombrie 1912 și cu conflictul balcanic în totalitate de la anexarea Bosniei și Herțegovinei de către Austria în 1908.
Versul patru pare a fi un punct de plecare pentru situația intelectualului în fața pericolului evident al unui război major: „Disperarea, Noapte în creierele disperate". Aici, tranziția la o temă care continuă pe șase versuri nu duce la război ci la doctrina și iconografia creștină: a „Evei umbră", „Cina cea de Taină", „pâine și vin", „doisprezecee sunt cei adunați la număr", „pomii de măslin", „Sfântul Toma" și „răni".
Având în vedere lumea imaginilor din primele trei versuri, acestea par „resignațiune / restabilire”. Speranța, se pare, nu poate da decât mărturisiri credinței, religiei creștine: „În pâine și în vin o blândă tăcere locuiește". Figura îndoielii creștine prin excelență, „Sfântul Toma", este citat în ultimul vers cu experiența sa de convertire.
Kurt Pinthus vorbește despre “Humanity Twilight” în antologia sa de poezie expresionistă, publicată pentru prima oară în 1920. Textul Traklian, cu un titlu corespunzător și un subiect asemănător nu este inclus acolo, dar caracterizează totuși programul pe care Pinthus îl atribuie expresionismului cu alegerea unui titlu, a unei globalizări a conștiinței intelectuale sub semnul escaladării intereselor naționale de stat.

Christian W. Schenk

NOTE

1 PINTHUS, KURT ( 1886 – 1975) – scriitor și jurnalist german. A ajutat mulți scriitori expresioniști să-și publice opera.

din volumul Georg Trakl, Versuri, traducere Christian W. Schenk, editura Timpul, 2018

Adăugat de: Adina Speranta

vezi mai multe poezii de: Georg Trakl