Liniștea - Georg Trakl

Liniștea celor morți îndrăgește grădina bătrână,
Nebuna care-a trăit în albastre odăi,
Seara apare la geam liniștita făptură

Dar ea cobora perdeaua îngălbenită –
Curgerea mărgelelor de sticlă amintea copilăria noastră.
Noaptea găseam o lună neagră-n pădure

În albăstrimea unei oglinzi răsună suava sonată
Lungi îmbrățișări
Zâmbetul ei alunecă peste gura muribundului.



Traducere Mihail Nemeș

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Georg Trakl



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.