Eu - Georg Trakl

O paloare, odihnindu-se în umbra scărilor tocite –
Se ridică noaptea în formă de argint
Și se rătăcește sub mănăstire.
În răcoarea unui copac și fără durere
Respiră perfect
Și nu are nevoie de stelele de toamnă –
Spini peste care cade cealaltă.
Iubiții se gândesc mult după aceea la
Căderea ei tristă.

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Georg Trakl



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.