Florin T. Roman - creaţii proprii

Distribuie acest autor:

  • 1 Decembrie

    Motto: Un popor grav rănit încă mai păşeşte, anevoios,
    ca printr-o lacrimă amară, dar vie,
    pe un drum de pământ noroios,
    de la Sarmisegetusa Regia, prin Blaj, spre veşnicie.

  • Noiembrie

    Se leapădă natura
    de haina frunzelor,
    se-mbracă iar poetul
    cu roba muzelor,

  • De lacrimi însetat

    Beau lacrimi de zare senină,
    de nori şi de păsări în zbor,
    beau lacrimi din cupa prea plină
    a unui prea trist călător.

  • Filantropie

    Din turla vechii biserici,
    de leat cu cămaşa străbunicii mele,
    sunetul vioi al clopotului
    sparge şi această dimineaţă în bucăţi

  • Piese de colecţie

    Unii colecţionează
    timbre, pipe, fanioane,
    arme de vânătoare,
    obiecte de artă,

  • Elegia unei fete cu nume de înger

    Ţi-aş dărui chiar acum,
    în liniştea acestei seri târzii,
    un buchet de flori de câmp
    sau câteva fire de liliac,

  • Scrisoare către tatăl meu

    Motto: Tatăl meu se credea ateu –
    ce ironie!
    Dar îl iubea pe Dumnezeu
    fără să ştie!

  • Observaţii de (-o) viaţă

    Ce n-avem ne trebuieşte,
    ce avem nu-i o avere,
    ce-i puţin nu ne ajunge,
    ce e mult şi mai mult cere.

  • Echinocţiu de toamnă

    Se prăbuşesc clipele peste aceste
    năvalnice inimi. Cântă tăcerile
    valsuri de piatră oceanică.
    Nu trece nimeni pe uliţa rece

  • Dimineaţă de toamnă

    E dimineaţă...
    Mai e şi toamnă…
    Ceaţa matinală se scaldă,
    intangibilă, impasibilă,