9.4 Kei Kavus. Rostam ajunse în cetatea Semangan - Firdousi

Când ajunse mai aproape de cetatea Semangan,
şahul şi mai-marii-aflară că pe jos veni Rostam,
cela ce coroane-mparte, iar la vânătoarea-i Rakş
nici o urmă! Căpetenii, şah şi cei ce poartă-n cap
diademuri alergară să-l întâmpine grăbiţi;
când l-au fost zărit îşi zise fiecare: „E Rostam,
ori al dimineţii Soare?" şahul cel din Semangan
îi ieşi pe jos nainte şi urmat de gloata lui
de viteji, grăi acestea: „Oare, ce s-a întâmplat?
Cine-a îndrăznit cu tine să se lupte, piept la piept?
Toţi din cetăţuia-aceasta sunt prietenii tăi buni,
toţi la vrerea-ţi şi porunca-ţi smirna în picioare stăm.
Eşti stăpân pe noi şi peste ale noastre vistierii;
viaţa mea şi-a tuturora — toate ale tale sunt !"
Auzind aceste vorbe şi înţelegind Rostam
că vrun gând rău nu se-ascunde, şahului dădu răspuns :
„Rakş răsnitu-s-a de mine, e pe-aicea prin meleag,
fără frâu, fără zăbală; urmele-i de la pârâu
duc prin ierbi şi stufărişuri până-aici în Semangan.
De mi-l vei găsi şi-aduce, răsplătire vei primi,
răsplătirea cuvenită celor care bine fac;
dar de-o fi să nu se afle Rakş, atuncea vor zbura
multe capete alese !" Şahu-i zise: „O, viteaz
plin de falnică virtute Nimeni nu s-o-ncumeta
să îndrepte împotrivă-ţi astfel de nelegiuiri;
oaspe vreau să-mi fii, şi pradă furiei nu te lăsa;
toate s-or sfârşi cu bine precum vrerea ta va fi.
Haidem să petrecem noaptea bând ca să ne-nveselim
cugetul, şi ,dând uitării negrul inimii amar.
Nici mânie, nici asprime; doar prin dulci cuvinte scoţi
şarpele din văgăună. Nu pot urmele lui Rakş
să rămână-ascunse,-atâta-i de vestit pe-acest pământ.
L-om căta şi l-om aduce năpristan, o, falnic om,
brav şi oţelit în lupte !"
Şi Rostam fu mulţumit
de cuvintele acestea şi din cuget şi-alungă
bănuiala; în seraiul şahului se hotărî
să se ducă şi pe gazdă vestea bună-o bucură.
Şahul l-aşeză pe tronu-i, rob, nainte-i se plecă.
Strânse apoi din cetate şi din oaste pe cei capi,
şi-i goni din ochi pe duşmani. Porunci la bucătari
să aducă şi să-ntindă masă pentru luptători,
şi spre-a-l îmblânzi pe Rostam, aşeză, jur-împrejur,
printre cântăreţi, şi idoli din Tharaz cu negri ochi
şi obraji de roşii roze, care te făceau să uiți
şi de vinuri şi de muzici şi de vesele cântări.
Când de aburii beţiei Rostam fu învăluit
vru să meargă la culcare, dornic de-a se mistui
de la praznic. De îndată şahu-i pregăti un loc
de odihnă şi somn dulce, precum i se cuvenea,
mosc pe pat împrăştiindu-i şi balsam de trandafiri.


Cronica Șahilor

traducerea George Dan

Adăugat de: ALapis

vezi mai multe poezii de: Firdousi



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.