Verlaine - Federico Garcia Lorca

Cântecul
ce n-o să-l spun niciodată
adormi pe buzele mele.
Cântecul
ce n-o să-l spun niciodată

Pe caprifoi
era un licurici
și luna înțepa
apa ca o rază.

Atunci eu visai
cântecul
ce n-o să-l spun niciodată

Cântecul plin de buze
și de izvoare îndepărtate.

Cântec plin de ore
pierdute în umbră.

Cântec al stelei vii
peste-o veșnică zi.


Traducere Teodor Balș

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Federico Garcia Lorca



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.