Ora stelelor - Federico Garcia Lorca

Liniștea nopții rotundă
peste pentagrama
infinitului.

Ies dezbrăcat în stradă,
sătul de versuri
pierdute.
Întunericul ciuruit
de cântecul greierilor
saltă asemeni vâlvătăilor
unor sunete
moarte.
Lumină muzicală
percepând
spiritul.

Scheletele a mii de fluturi
adorm în carnea mea.

Și o tinerețe de brize nebune
deasupra râului.


(1920)


Traducere Darie Novăceanu

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Federico Garcia Lorca



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.