Nocturne de la fereastră III - Federico Garcia Lorca

Îmi scot capul
pe fereastră și văd
cum vrea să mi-l reteze
cuțitul vântului.

În ghilotina-aceasta
de nevăzut, mi-am pus
eu capul fără ochi
al dorințelor mele.

Parfumul de lămâie
imensa clipă umple
pe când se schimbă-n floare
de crep de doliu vântul.




Traducere Teodor Balș

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Federico Garcia Lorca








Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.