Cântecul mamei lui Amargo - Federico Garcia Lorca

Îl duc în cearșaful meu înfășat
în frunze de leandri și palmieri așezat.

În douăzeci și șapte gustar,
cu un cuțit aurit.

Crucea. Și să pornim.
Oacheș era și amar.

Dați-mi, vecinelor, un ulcior
de-alamă cu suc acrișor.

Crucea. Nimeni nu plângă pe drum.
Amargo e-n lună acum.


Traducere Teodor Balș

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Federico Garcia Lorca



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.