Extemporalul

Autor:blacks


Adăugat de: blacks

luni, 10 septembrie 2018

La școala vieții suntem toți elevi
și clasele le absolvim cu brio
cu lauri, indolență sau gâlcevi
ne pregătim cu toții de adio.

Dar înainte de-a păși morbizi
hotarele ce încă-s nevăzute,
Ne adunăm umili și suferinzi
în banca unei școli neauzite.

Un ultim rând vom mai avea de scris
ca să răspundem la o întrebare,
Putem cita din propriul manuscris:
Ce este Viața și a ei valoare?

M-așez umil, bătrân și corporal
în banca doritoare de cerneală
ca să înfrunt acest extemporal
ce mi l-a dat destinul din greșeală.

Ce este viața? Ce-aș avea de spus?
Voi pune-n vers fără nicio ranchiună
acea părere fără de recurs
că Viața este, simplu, o minciună!

Ne naștem cu un bocet în plămâni
Și vă strigăm c-am fost extrași din VIAȚĂ
Spre a muri, ori tineri, ori bătrâni,
pe-acest tărâm, ades scăldat în ceață.

Urmăm, prin ani, fatidici ”lăutari”,
Bolnavi suntem de muzicologie,
Fără să știm rămânem tributari
la Liniștea ce ne-ar fi dat Magie.

Pășim pe dealuri, piscuri sau prin văi
și le dorim scăldate în lumină,
Dar la final a’ morții zurgălăi
ne-anunță că am fost în carantină.

Că dreptul de-a trăi cum ne dorim
e-o boală renegată de tratate
și, neștiind, cu toții suferim
de-un tratament golit de calitate.

Că am avut în noi un parazit
de-a prinde-n gând cunoașterea deplină,
că vom putea cuprinde, compozit,
hotare nepătrunse de lumină.

Cum toate le privim curtenitor
Ea, Viața, ne îndemnă la păcate
să ne urmăm avântul râvnitor
spre a atinge visuri înfocate.

Dar ne omite în al ei îndemn
sămânța Adevărului ce-l știe
și nu ne scrie în al ei consemn
cum să găsim dorita veșnicie.

La schimb ne dă firave bunătăți:
Averi și funcții pline-n simplitate,
Dar nu ne spune că în libertăți
vom sărăci pierzând din demnitate.

Atunci când te aduni în al tău loc
Familia să-ți fie coperișul,
Părinții ți-i va pierde la taroc,
să-ți fie mult mai aspru povârnișul.

Încălecăm pe murgi fără avânt
ce n-or mânca nicicum, nicicând jăratic,
Ne minte prin al ei intern descânt
că vom atinge visul nebunatic.

Aceasta-i Viața... plină de minciuni,
Ea însăși e Minciuna fără margini
ce îți provoacă numai leziuni
ce-or sângera pe ale vieții pagini.


vezi mai multe poezii de: blacks


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Viaţă
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? nu
  • »» Vrei să fie analizată critic? da


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.