Exercițiu de dispariție

Autor:Constantin Ciuca


Adăugat de: cico

duminică, 17 mai 2015

Mă așez în luntre
cu faţa în jos
să trec dincolo.

Sunt atent:printre coastele transparente ale bărcii
văd cum din icoane
sfinţii
la care mă închinam
se desprind
şi se scufundă lent.

Plouă,
peste tot.
În gât, în inimă, pe spate
îmi cad marile ploi de stingere a zeilor,
idolii plutesc în derivă…

La frizeria din colț
Cristos îşi tunde pletele şi barba.

Cum trec eu întins în luntre
în umeri şi-n femure
simt încolţindu-mi iarba.


vezi mai multe poezii de: cico


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Singurătate
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? da
  • »» Vrei să fie analizată critic? da


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Cat ma bucur ca ai mai postat ....Asteptam cu nerabdare .
Imi place cum scrii , modul metaforic de exprimare , imi plac imaginile create , ai un mare talent !
Poezia "Singuratate " e deosebita , si aceasta la fel ...
Succes in continuare !
Adina Speranta
duminică, 17 mai 2015



Interesant și frumos scrisă.
mirimirela
duminică, 17 mai 2015



frumoasa poezie.....

te astept nu numai cu iarba incoltita si cu flori pe ramul sufletului...

deocamdata: DA!
CRITICUL BLIND
duminică, 17 mai 2015



Interesant mesaj sifrumos scris.
stomff
duminică, 17 mai 2015