- Acasă
- Elena Armenescu
- Iubirea împărătească
Iubirea împărătească - Elena Armenescu
Prolog
1
Când tainic s-a deschis în întuneric
Atotvăzătorul, imensul ochi himeric
Pleoapa -Universul, s-a mişcat cu greu
A Unului UNUL Veşnic Dumnezeu
2
Acesta a fost primul gând- o constatare
Şi-a fost de-ajuns să înceapă să vuiască tare
Să se zvârcolească în Sine instantaneu
Mulţimi de gânduri, ca înr-Unul Dumnezeu!
3
-Dar nu sunt singur! Lângă Mine a înmugurit
O Energie asemănătoare şi infinitul a hăuit
El Mi-este Fiu ce-a izvorât din Mine-stea
3Iubire! Iar gândul ca un Duh,îl străbătea!
4
Şi dintr-o dată, fulminantă,o iluminare
Le arată căSUNT TREI în fără dezbinare
PUTERE; INTELIGENŢĂ şi IUBIRE
Dintru început TREIME în fără despărţire!
5
Cu Inteligenţă, PUTEREA , Tatăl Dumnezeu
Se învăluie în Iubire, şi creează mereu
Şi de atunci croiesc proiecte şi programe
Matriţe, tipare primordiale, genoame.
***
6
Ce atâţia bolovani fierbinţi ori prea reci?
Să potrivim unul să fie al Tău pe veci,
Prea Iubit Fiul Meu, să fieleagăn, legământ
şi această stea- să se numească şi Pământ
7
Şi a început s-o împodobească cu Lumină
Să poată să se vadă frumuseţea-I deplină!
Şi rând pe rând Domnul cu migală a făcut
Apele, vieţuitoarele, cum a zis la început.
Creatorul (către Terra):
8
-Te-am dăruit Fiului Meu spre bucurie
Dorind ca alta în univers să nu mai fie
Ca tine, atâta de frumoasă, dar acum
Iată-Mă îndrăgostit, pe acelaşi drum.
9
El- Fiul, Duhulşi cu Mine suntem UNUL
Nu te lua după câte urlă taifunul
SUNT în aşteptare ca să-ţi simt sărutul
Tu-l ştii, doar ţi-am trimis aseară vântul!
***
10
Stihii din toate părţile, din Nemărginit
Aflau de marea dragoste ce s-a ivit
Veneau şi răscoleau cu puterile lor Pământul
Crezând că-I pot strica Domnului aşezământul.
11
Ţâşneu vulcani, munţii se prăvăleau în mare
Marea dezlănţuită rupea zăgazuri în disperare
Pietre colţuroase, arzând se prăvăleau în văi
Fierbeau oceanele, se răcoreau apoi cu ploi
12
Alteori, se potopeau din cer foc şipucioasă
Toată întinderea, mai mult decât vezi, era arsă
Gemeauprelung şi munţii, se aşezau mai bine
Prin faliile mari sau mici, despicate de genune.
***
13
Deodată glas de Tunet din ceruri a tunat
Iar marea îngrozită îndată s-a astâmpărat
Ordine! a poruncit, limită a pus Stăpânul lor
Peste tot ce clădise cu dragoste, cu dor.
14
Apele dulci şi-au descoperit în fine calea
Ocolind munţi şi dealuri, urmându-le valea
Alteori tainic, pe sub pământ unduind
Spre Marea cea mare, neobosit vălurind.
15
Aveau în ele sămâţa mişcării, a regăsirii
Şi totodată cea de răsfirare, a risipirii
Şi cât ar vrea Cel Rău să se împotrivească
Nu poate strâmba LegeaLui, dumnezeiască.
16
Cu varga în Sfântă Mâna dreaptă a Sa
Avea de acum doar semn să dea
Şi tot ce închipuia, tot ce gândea
Sub ochii Săi magnifici se întrupa!
17
Pădure, vale, râu şi orice vietate
Se întrupau sub Verbul Său cu toate
Cer poleit cu stele, paşnic strălucea
Peste întreagă, această vie avuţie a Sa.
18
Şi peste această fremătare-VIAŢĂ
Peste acest mister învăluit în ceaţă
Născute din visare şi profund iubit
Dragul -din sfânt Izvor a izvodit.
19
El străbătea pustietăţi şi negurile întinse
Din constelaţii neştiute, ştiute, Necuprinse,
În nici o parte a infinitului, pe unde colinda
nu găsea o alta, mai frumoasă decât Ea.
20
Paşi grei ca viforul, ori paşi de adieri
Cutremurausau mângâiau pădurile ca ieri
El tot pleca şi revenea înamorat mereu
Să-şi vadă iar iubita, ca Unul Dumnezeu.
21
Ca să-L înduplece, să-I stea aproape
Ea începu foşnetul, şi susurul din ape
Ca să-I robească auzul, a început Cântarea
Ce nu se mai termină, cât mişcătoare-i marea.
***
Terra:
22
-Ingăduie-mi, O! Domnul meu, Preasfinte
Să nu Te mai strig azi ca mai-nainte
Te-oi cere cerului prin semn sublim
Să prindă-n noi rotirea, în dans să ne rotim!
Creatorul:
23
-Neprihănita Mea eternă, tu mireasă
Fi-vei pentru dumnezeire prea aleasă
Minune eşti, mireasmă şi surâs, icoană
Izvor de frumuseţi fără prihană.!
Terra:
24
-De ce-ai plecat stăpânul meu şi Domn
De ce m-ai părăsit când păsările dorm
Mi-e dragostea văpaie şi mi-e dor
Să simt iar suflul tău mistuitor.
Creatorul:
25
-Nu te nelinişti, nu te întoarce, tu. -Mi esti,
Frumoasa între frumoasele împărăteşti
Cu arome ameţitoare încântător mă străbaţi
Purtate pe aripile cailor tăi înaripaţi!
***
26
Seara-n câmpie, în amurg, printre flori
Când legănându-le, trece agale duhul, uneori
Auzi cum cântă-n cor pe tot Pământul
Tot ce e viu, de s-a înnoit în cântec vântul.
Terra :
27
Oceanele şi mările pulsează-n desfătare
Iar serile sunt pline de arome şi răcoare
E pace în văzduh, desăvârşită armonie
Efluvii de ncântare mă inundă: ce să fie?
28
-E dragostea! Din nou îmi dă ocol
O simt în aer, o respir, vreau să mă scol
Dar, mă cutremură neliniştea trecând
Peste nevinovată, uimirea mea arzând!
29
-Să fie Înţeleptul, dragul meu venit?
Singurătatea din juru-mi, să se fi risipit?
Ah! cum -L aştept! Din slăvile cereşti
să vină cât mai iute... se aude: cine eşti?
Creatorul:
30
SUNT Cel ce ESTE, aerul care-l respiri
SUNT Cel care hrăneşte două firi
SUNT căutatul de firea pământească
SUNT Cel aflat în firea dumnezeiască.
31
SUNT Soare şi lumină, cerb şi ciută
SUNT cerul ce pământul îşi sărută
SUNT bucurie, sunt proaspătul izvor
Vulturi îndrăgostiţi ori porumbei în zbor!
Terra:
32
-Unde prea repede, din nou ai dispărut?
Ori poate mie doar mi s-a părut
Că mă cinsteşti să văd iar Măreţia Ta
O! Domnul meu, nu mă mai încerca...
33
Mi-e frig, e ceaţă, în juru-mi e tăcere
Nu mişcă nici un ram. Apropiere
vreau. Suflul Tău cald doresc pe sân
Alintă-mă copilăreşte, cu Tine să rămân!
Creatorul:
34
-Aşteaptă-mă! Nu te înspăimănta
Aşteaptă-mă! Mai vreau îmbrăţişarea ta
şi-am să-ţi aduc din cer mândră cunună
de stele aurite, cu aurul din altă Lună!
Terra:
35
-Mi-e jale şi mi-e viscol! Întoarce-Te Iubite
Toate în jurul meu se frâng ori cad, ispite
Mă înconjor, m-asaltă, mă seacă în dureri
Mi-e dor de Tine, mă cheamă în primăveri!
36
Dar mi-e ruşine, trupul meu e gol, aşa
Nu pot să mă înfăţişez în faţa Ta
Sunt toată pentru Tine doar chemare,
Şi ochii mei nu se desprind de zare!
Creatorul:
37
-Am să te înveşmântez, iubita mea,
Ca pe cea mai aleasă, mândră stea
Cu cea mai verde mantie sub Soare
Anotimpurile fi-vor cu noi, în sărbătoare!
38
Deasupra, cer senin voi porunci să fie
Şi cât pe dealuri viţa va să fie vie,
Miros de roze, tuberoze şi arome rare
Îţi vor aminti de Domnul tău, pe orice cărare!
Terra:
39
-O! Preafrumosul chip fără de chip
În jurul meu te simt şi mă preschimb
La rându-mi în Împărăteasa Ta,
O! Domnul meu, iubirea Ta veghea!
Creatorul:
40
-Ce mândru azi te-ai îmbrăcat
Cât visul luminat al astei păduri de brad
Şi cât de sfânt este mirosul de tămâie
Ce fruntea mi-o dezmiardă, mă mângâie!
41
Iată! Am ajuns, mirabilă Grădină
În tine voi planta tot ce se îmbină
Cu strălucirea ta, minune, zână
În mijloc voi face să ţâşnească o fântână.
42
Ţi-e trupul răzor reavăn, proaspăt afânat
Şi gata să primească cu sete, neîntârziat
Sămânţa dragostei în fragedă lumină
Mereu aflată-n pregătire de înmulţire lină.
Terra:
43
-Sunt gata pregătită de nflorire
Şi glasul păsărilor îţi dă ştire
Parcă au înnebunit de-atât amor
Trezesc în mine, înaltă vibraţie de dor!
Creatorul:
44
-Îmbogăţindu-te, pe mine mă îmbogăţesc
Şi cât va fi în univers suflu dumnezeiesc
Vei dăinui, iubita mea Ceamaifrumoasă
Giuvaer albastru, stea străluminoasă!
45
Holde vor undui pe trupul dulce
Şi-n ierburile-nalte, leii au să se culce
Uitând de foame şi de vânătoare
Seninul înconjurându-te-n splendoare!
Terra:
46
-O! eşti atât de geneos Preasfinte
În imnuri slăvitoare îmi voi aduce aminte
De toate, în zori şi pe-nserat să Ţi le cânt
Cât va fi lumină şi viaţă pe Pământ!
47
Dar vreau dezmierd! Şi iar mi-e dor
ştii că doar în alintul Tău mă înfăşor,
cuprinde-mă cu braţul Tău puternic, tandru
să-ţi simt vigoarea în aromele de leandru.
Creatorul:
48
-Ah!, mândra mea mireasă, mamă, soră
Îmi vine să te-nvălui iar în auroră
Veşminte noi să-ţi pregătesc de nuntă
Căci tot ce te conţine, în tine cântă!
49
Azi amcolindat tainica pădure trează
am văzut cum mugurul dorinţei durează,
Lianele îmbrăţişau copacii, ca în basm
Făpturi noi se desprindeau din ele, fantasm.
50
Am străbătut apoi în zori câmpia
Şi-am întâlnit acolo lanul, via
Îmi aţâţase pofta cu-a ei struguri
mi-am amintit atunci, aprinsele ruguri.
Terra:
51
Iar ai plecat... Te caut pe orbeşte
Nu te găsesc şi simt că spaima-mi creşte
Din dulce somn înrourată m-am trezit
Iubitul meu, iarăşi m-ai părăsit?
Creatorul :
52
-Chemarea ta-i în aşteptare cuibărită
Fără să ştii că eşti atât de mult iubită
Înlănţuie-mă cu braţele pe după gât
Şi lasă-mă prelung să te sărut!
Terra:
53
-O ploaie-mi eşti! Pe fierbinţeală când
Te dezlănţui, Tu Iubite, rând pe rând
În mine se deschid într-un adânc şi cresc
Cântări cu totul noi, şi imn împărătesc!
54
Apleacă-ţi iar privirea peste plai
Şi -ai să mă vezi cum sunt: gură de rai
Sunt un copac înmiresmat, un tei
Doar pentru Tine şi pentru ochii tăi.
Creatorul.
55
-Te văd. Tu eşti fără de seamăn
Nu ştiu cu cine să te mai aseamăn
Tu mândră, mamă, soră, cânt
Nu ai egală-n cer, tu eşti Pământ!
56
Când luminau dinspre-năuntru ochii tăi
Ce se făcuseră din mure, doar văpăi
Melos ritmic, slăvitor îmi năvălea-nauz
Că nu puteam să plec sau să refuz...
Terra:
57
-Din chiar a zilei primă, sfântă oră
Mi-e inima-cântec, scăldată-n auroră
Şi în lumină aurie mă-nveşmânt
Iar seara, în pacea Ta adâncă mă cufund!
58
Întinde-ţi aripile peste mine iar
Că-mi simt din nou câmpiile sub jar
Adie-mă cu dragoste şi cu răcoare
Eu sunt iubita Ta, gata să-nfloare.
Creatorul:
59
-În delta fermecată am s-ajung şi însetat
De tandră, unduioasă îmbrăţişare, am să fac
Vijelios să te inunde şi urce-n tine dorul de suit
În miraculosul, pomul vieţii, veşnic înflorit
Terra:
60
-M-am tulburat când s-a apropiat
Planeta Venus, ameninţând ca un păcat
Apele toate mi-au ieşit din maluri
Marea gemea a muget, înfuriată-n valuri.
Creatorul:
61
-Cum ai putut să crezi că voi lăsa
Să fie pustiită, draga, iubita Mea
Când Eu străbat-noptări şi ceţuri dese
S-ajung la tine, pe covoarele-ţi alese!
62
E iarba asta îmbietoare o minune sfântă
E darul meu, cerescul dar de nuntă
Şi văd cum în mătasea de smarald
Se vor cuibări: odor şi drag cu drag.
Terra:
63
-Iubite! ascultă seara-n concert privighetori
Stârnite blând de aştrii Tăi strălucitori
Şi triluri felurite curg, -auzi cum sună
În pliscurile lor urarea: "noapte bună".
***
64
Şi milioanele de ani trecură-n desfătare
Cum trec azi turmele sătule spre culcare.
-SUNT Tatăl Dumnezeu şi pe-astă stea albastră
Face-vom chip după asemănarea noastră!
Creatorul (către Fiu):
65
Aici e locul Tău de veghe, al împlinirii
Aici e locul predestinat al mântuirii
De aici se va vesti în univers c-alungi oftatul
Aici Eşti pururea Prezentul şi Aşteptatul!
Creatorul (către Terra):
66
-Locuitorii tăi, ademeniţi spre taină şi mister
Vor căuta înfocaţi minunile din cer
Cei înţelepţi te vor vedea pe tine alintoasă
Spre Alesul tău cum din privire nu te lasă.
67
Şi asemeni nouă, în alinturi, tămăduitor
Potir scânteietor, cu vin dulce, neameţitor
vor bea,Mă vor sărbători cu albii crini
Crescuţi prinos lângă pădurea de măslini.
68
Te vei topi din nou de dor adânc
De strângere, de zbatere-n prelung
suspin- sub boltasenină, îmbietoare
iar Armonia va triumfa râzând sub Soare!
69
Ai grijă! Depărtat/Apropiat şi Veşnic SUNT
În veşnicie vreau cu mine să te port, Pământ!
Eu sunt zelos şi vreau ca şi prin tine
s-alung din Galaxie întunecimea, cu lumine.
70
Să mă iubeşti cu o dragoste nemaivăzută
Şi neclintită-n ea să fii, precum o stâncă
Dar, ia aminte! Gelozia adesea mă sfâşie
Şi fulgere devastatoare devin atunci, o mie!
Terra:
71
-O! Domnul meu! Tu viaţa mea-n rotire
Printre -nmiite astre, neasemuitul mire
Te-ai tot mărit şi imn de slavă aduc eu Ţie
Celui mai Mărit întru întreaga Împărăţie!
72
Slavă Ţie! că m-ai împresurat cu Lumină
Să niciodată peste mine, nu e noapte deplină
Atunci când o parte mi-e întunecată
Cealaltă tresaltă în lumină împărată.
73
Slavă Ţie! pentru Legile divine
Slavă Ţie! pentru tot ce vine de la Tine
Slavă Ţie! pentru putere şi cârmuire
Slacă Ţie! pentru întreaga Ta zidire.
Creatorul:
74
-Eu voi veni din nou, iubita mea
În puritate înveşmântează-te, în nea,
Voi sosi cu foame mare ca înfometaţii
Să înmulţesc iubirea în tine şi în spaţii.
Terra:
75
-Apropie-Te Doamne, iar ca-n început
Cu dragoste arzătoare şi tumult
În spaţiu, înspre Soare te aşteaptă
Iubita, draga Ta visând, nestrămutată.
Creatorul:
76
-Ţi-e cerul azi prielnic şi este plină vară
Dorinţa mea-I stârnită tot ca odinioară
Cu tunet vin la tine, nu te înspăimânta!
Cu osanale aşteaptă-mă! OSANA!
Terra:
77
-Mi-oi face azi alai din azalee
Te-oi aştepta între dealuri, pe alee
Şi tainic mă voi preface în "nu mă uita"
Eşti Împăratul meu, iar eu iubita Ta!
Creatorul:
78
-Sărută-Mă cu "gura leului" o dată
Şi muşcă-Mă cum "muşcă" o muşcată
Să M-ameţească val parfumat de iasomie
Şi seara iară dor de tine-Mi vie!
79
Tu, cu iubirea Mi-ai stârnit Puterea
Şi mă ademeneşti mereu cu reînvierea
Minunii tale tainice, sub cerul de azur
Eşti loc ales, de altar, eşti gândul pur!
Terra:
80
-Eu locul, TuAltarul, Imensitate
Tu Domnul, Tu Iubitul, al meu frate
Pe veci Întâiul, Unul şi Alesul
Aici mi-e semănatul şi culesul.
81
Încrederea în Tine este copleşitoare
Şi nicăieri, îţi jur, nu este loc sub Soare
Cuib cald, prielnic vieţii să-mi adun
Dragostei Tale luminoase mă supun!
82
Statornică-ţi voi fi cât universul
Îşi va cânta şi simfoniile şi versul
Pajişte voi fi cu apă curgătoare
Şi trandafirul tău la cingătoare!
Creatorul:
83
-Ştiu că spui adevărul, după alaiul care
Prietenos mă întâmpină pe orice cărare
Înmuguresc de drag pomii înmiresmând
Căci tu adormi mereu cu mine-n gând!
84
Te voi plimba în spaţiu, infinit
Ţinându-te aproape de Lună şi de Soare
Şi-ţi voi aşterne la picioare stele
Să călătoreşti în slavă printre ele!
Terra:
85
-O! Eşti atât de generos Prea Sfinte
În imnuri slăvitoareîmi voi aduce aminte
Pe toate în zori şi pe-nserat să Ţi le cânt
Cât va fi lumină şi viaţă pe pământ! (repetă 46)
Creatorul:
86
-Sunt vesel şi sunt mulţumit
De felul cum Te-am împodobit
Maramă abia ghicită, de amurg
Ţi-acoperă şăgalnic rodu-n părg.
Terra:
87
-Mi-a răsărit, din dorul meu sihastru
În pântec, neştiutul soare albastu,
Mi-e o lumină azurie întreg interiorul
Vibrezîn undaTa, precumfiorul!
Creatorul:
88
-Munţii neclintiţi întru mărirea lor
Stau strajă răsăritului cu dor
Iarpeste dealurile cu meri, pruni
Chipul luminii face iar minuni.
Terra:
89
-Slavă Ţie! pentru candoare şi veşnicie
Pe care o risipeşti cu dărnicie
Slavă Ţie! pentru raza de rămas bun
A Soarelui, ce apune pe tainicul lui drum!
90
Slavă Ţie Celui ce în cale -Ţi foşnesc
De dragoste toţi codrii şi ţâşnesc
izvoarele, apele susură, se bucură
Vieţuitoarele în tihnă Ţi-aduc rugă!
91
Slavă Ţie pentru iubirea învăluitoare
A tuturor văzutelor şi nevăzutelor care
Din Izvorul minţii Tale de Împărat
Au prins contur când viaţă ai modelat!
92
El, numai El este Iubitul, visul, viaţa mea
El e mult Aşteptatul, în zare se zărea
Câmpiile, livezile înfloresc când vine
Albinele se-ntrec în zumzet prin grădine.
93
De atâta drag, de atâta chin
Cresc nebune tufele de rozmarin
Şi de atât al dragostei noroc
Înfloresc lăstarele de busuioc.
***
Terra:
94
-De sărbărori m-ai îmbrăcat în alb
Zvonde cântec se aude în câmpie, dalb
Cu nestematele zăpezii pe obraz
Te aştept Iubitul meu Cel veşnic treaz!
95
Acolo sus, pe piscu-nzăpezit
Spre Tine Doamne m-am dezlănţuit
Dar nu erai, erau doar mândrii zorii
Şi Atotputernicia Ta-n splendorile ninsorii.
96
Te ascultam... Tăcerea Ta m-acoperea
Şi auzem ce n-auzise nimenea
Un cânt sublim de dincolo de spaţii
O simfonie vibratorie, din Constelaţii.
97
-Dă vuiet viaţa în stăfunduri iar
În apele descătuşate, în lacul clar
Se zbenguiesc toţi peştii mici şi mari
Simţurile-mi zboară fără de hotar.
98
-Te iubesc cu iubirea mea curată
Ofrandă mai preţioasă ca o nestemată
Te iubesc, nu ca fecioara, nu ca o femeie
Te înconjor şi te pătrund ca o Idee.
99
De aceea înţeleg prea bine, ştiu
Că tot ce este în univers şi este viu
De Sfânta Mână, dreapta Ta fost-a zidit
Şi toate-Ţi cer din Mână, ciugulit.
Terra (spre sine):
100
Eu am un singur drum...e drumul Său
Dar el, Iubitul, Măritul Dumnezeu
De toate rând pe rând se îngijeşte
Orbitele, pe rând le cercetează, le întăreşte
101
Spre El aleargă sufletul din mine
Spre El alerg, deşi eu ştiu prea bine
Că doar voinţa Lui este poruncă
În toată armonia ce-o risipeşte încă
***
Terra:
102
-Îmbrăţişează-mă! Învăluie-mi întregul
Şi munţii mei de vis, cu aprinere-I sărută!
Suntpe veci a Ta-nfidelitate, doar a Ta
Mă clatin uneori, în aşteptare grea!
Creatorul:
103
-Ţi-e răsuflarea înmiresmată, dulce
Iar gura ţi-este miere, gândul duce
Unde a fost culeasă, în Valea Soarelui
Frumoasa Mea, mândria Domnului.
(variantă 103)
Ţi-e răsuflarea înmiresmată, dulce
Iar gura ţi-e ca mierea curată de aglice
Culeasă cu iubire, din Valea Soarelui
Frumoasa mea, iubita Domnului.
Terra:
104
-Fruntea cu mirt şi aloe mi-o stropesc
Şi simt cum lin mă îndumnezeiesc
La gândul că Tu, de acolo din tării
Iubitul meu, neîntârziat la mine iară vii.
105
Te iubesc ca pe un frate, ca pe un tată
Iubire pură, nemaitrăită vreodată
Slavă Ţie, Osana! Împăratul meu!
Pe vecie Slavă Ţie, Mărite Dumnezeu!
Creatorul:
106
-Tu trebuie să ştii că sunt chemat
În depărtările întunecate, neîncetat
Dar ca chemarea ta de taină-n duh
Imnuri de slavă, ca în altarul tău n-ascult.
107
Slăvit să fii! apele zglobii îmi glăsuiesc
Slăvit să fii! îmi cântă păsările împărătesc,
Slăvit să fii! zic dobitoacele prin behăit
Slăvit să fii, Înveşnicitule, de neajuns iubit!
Terra:
108
-Dar şi tăcerea e o dovadă de iubire
Tot ce mişcă-n mări, oceane, muţi din fire
Tot pe tine, Întâiul, Măritul, Te slăvesc,
Atunci când marea cântă şi ei se înmulţesc.
***
Terra: (spre sine)
109
Pe Tronul Său orbitor, Împărătesc
Din care iubirile nicicând nu isprăvesc
Acolo stă-n mărire şi în unică slavă
Domnul, căruia îi sunt supusă, sclavă.
Spre Creator:
110
-Ţi-s ochii mai strălucitori ca două stele
Iar eu în Tine sunt,- sunt una dintre ele
Tu din întuneric ai măiestrit lumina
Eu sunt lumină albastră, sunt pupila!
Creatorul:
111
-Prin tine vede un ochi al meu frumosul
Ţie ţi-aduc acum îndestulat prinosul
Şi binecuvântarea mea, ca zestre
Să ţi-o aşezi în vastele-ţi ferestre!
112
Eşti plin de daruri, Tu, O! Preamărit
Dar dintre darurile minunate, Nepreţuit
Esteal Vieţii şi al Iubirii sfinte DAR
Revarsă peste toate, Doamne, HAR!
vezi mai multe poezii de: Elena Armenescu
Împărtăşeşte-ne opinia ta:
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Adrian Maniu
Al. O. Teodoreanu
Alecu Donici
Alecu Russo
Alexandru Alexianu
Alexandru Bogdanovici
Alexandru Hrisoverghi
Alexandru Macedonski
Alexandru Philippide
Alexandru T. Stamatiad
Alexandru Vlahuţă
Alexei Mateevici
Andrei Mureşanu
Anonim
Anton Pann
Artur Enăşescu
Benjamin Fondane
Bogdan Petriceicu Haşdeu
Calistrat Hogaș
Camil Petrescu
Carmen Sylva
Cezar Bolliac
Cincinat Pavelescu
Constantin Mille
Constantin Negruzzi
Constantin Oprişan
Costache Conachi
Costache Ioanid
Dan Botta
Demostene Botez
Dimitrie Anghel
Dimitrie Bolintineanu
Dimitrie Gusti
Dosoftei
Duiliu Zamfirescu
Dumitru Iacobescu
Dumitru Theodor Neculuță
Elena Farago
Elena Văcărescu
Emil Botta
Emil Cioran
Eusebiu Camilar
Gavril Rotică
George Bacovia
George Coşbuc
George Ranetti
George Topîrceanu
George Tutoveanu
Gheorghe Sion
Grigore Alexandrescu
Iancu Văcărescu
Ienăchită Văcărescu
Ilarie Voronca
Ioan Budai Deleanu
Ioan Iacob Hozevitul
Ioan S. Neniţescu
Ioanid Romanescu
Ion Barbu
Ion Heliade-Rădulescu
Ion Luca Caragiale
Ion Minulescu
Ion Neculce
Ion Șiugariu
Iosif Trifa
Iulia Haşdeu
Leonid Dimov
Lucian Blaga
Magda Isanos
Mateiu Ion Caragiale
Matilda Cugler-Poni
Mihai Eminescu
Mihail Kogălniceanu
Mihail Săulescu
Mihail Sadoveanu
Mircea Demetriade
Mircea Eliade
Nichifor Crainic
Nichita Stănescu
Nicolae Iorga
Nicolae Labiş
Octavian Goga
Panait Cerna
Radu D. Rosetti
Radu Gyr
Radu Stanca
Ştefan Octavian Iosif
Ștefan Petică
Traian Demetrescu
Tristan Tzara
Tudor Arghezi
Vasile Alecsandri
Vasile Cârlova
Vasile Conta
Vasile Militaru
Veronica Micle
Victor Eftimiu
Virgil Carianopol
Vladimir Streinu
Zorica Laţcu
Agatha Bacovia
Alexandru Andriţoiu
Alexandru Andrieş
Alexandru Busuioceanu
Alexandru Colorian
Alexandru Lungu
Alice Călugăru
Ana Blandiana
Ancelin Roseti
Andrei Ciurunga
Anghel Dumbrăveanu
Ara Alexandru Șișmanian
Aron Cotruș
Arsenie Boca
Aurel Dumitrașcu
Aurel Pastramagiu
Aurel Rău
Benedict Corlaciu
Camil Baltazar
Camil Poenaru
Cassian Maria Spiridon
Cezar Baltag
Cezar Ivănescu
Christian W. Schenk
Claudia Millian Minulescu
Cleopatra Lorințiu
Constanţa Buzea
Constantin Berariu
Constantin Michael-Titus
Constantin Noica
Corneliu Coposu
Corneliu Vadim Tudor
Dan Deşliu
Dan Rotaru
Daniel Drăgan
Daniel Turcea
Dimitrie Ciurezu
Dimitrie Stelaru
Dinu Flămând
Dominic Stanca
Dumitru Corbea
Dumitru Matcovschi
Dumitru Pricop
Elena Armenescu
Elena Liliana Popescu
Emil Brumaru
Emil Isac
Eta Boeriu
Eugen Cioclea
Eugen Ionescu
Eugen Jebeleanu
Filip Brunea-Fox
Florența Albu
Gabriela Melinescu
Gellu Dorian
Gellu Naum
Geo Bogza
Geo Dumitrescu
George Călinescu
George Dan
George Drumur
George Lesnea
George Meniuc
George Ţărnea
Ghenadie Nicu
Gheorghe Azap
Gheorghe Grigurcu
Gheorghe Istrate
Gheorghe Pituţ
Gheorghe Tomozei
Gheorghe Zanat
Gherasim Luca
Grigore Hagiu
Grigore Vieru
Horia Vintilă
Ileana Mălăncioiu
Ioan Alexandru
Ioan Flora
Ion Brad
Ion C. Pena
Ion Caraion
Ion Dodu Bălan
Ion Horea
Ion Iuga
Ion Miloș
Ion Monoran
Ion Pachia-Tatomirescu
Ion Pillat
Ion Pribeagu
Ion Scriba
Ion Stratan
Ion Vinea
Iulian Boldea
Iulian Vesper
Leo Butnaru
Leonida Lari
Lucian Avramescu
Marcel Breslaşu
Maria Banuș
Mariana Marin
Marin Iorda
Marin Sorescu
Mihai Beniuc
Mihai Codreanu
Mihai Ursachi
Mihu Dragomir
Mircea Cărtărescu
Mircea Ciobanu
Mircea Dinescu
Mircea Ivănescu
Mircea Manolescu
Mircea Micu
Mircea Pavelescu
Mircea Streinul
Miron Radu Paraschivescu
Nichita Danilov
Nicolae Corlat
Nicolae Dabija
Nicolae Davidescu
Nicolae Neagu
Nicolae Țațomir
Nina Cassian
Nora Iuga
Octav Sargețiu
Octavian Paler
Otilia Cazimir
Palaghia Eduard Filip
Paul Sava
Pavel Boțu
Pavel Coruț
Petre Ghelmez
Petre Stoica
Petru Creţia
Radu Cârneci
Radu Tudoran
Rodica Elena Lupu
Romulus Guga
Romulus Vulpescu
Sașa Pană
Sesto Pals
Simion Stolnicu
Sorin Cerin
Spiridon Popescu
Ştefan Augustin Doinaş
Ştefan Baciu
Stefan Tanase
Ștefania Stâncă
Stephan Roll
Theodor Damian
Traian Calancia
Traian Chelariu
Traian Dorz
Traian Furnea
Tudor George
Valeria Boiculesi
Valeriu Gafencu
Vasile Copilu-Cheatră
Vasile Posteucă
Veronica Porumbacu
Victor Sivetidis
Victor Tulbure
Virgil Diaconu
Virgil Gheorghiu
Virgil Teodorescu
Zaharia Bârsan
Zaharia Stancu
Adam Puslojić
Adelbert von Chamisso
Ady Endre
Afanasii Fet
Ahmad Shamlou
Ahmet Hașim
Alain Bosquet
Albert Camus
Alberto Blanco
Alberto Serret
Alceu
Aldo Palazzeschi
Alejandra Pizarnik
Alejo Carpentier y Valmont
Aleksandr Blok
Aleksandr Puşkin
Aleksandr Soljeniţîn
Alexander Penn
Alfred de Musset
Alphonse de Lamartine
Amalia Iglesias Serna
Anaïs Nin
Anatole France
André Breton
André Marie Chénier
Anna Ahmatova
Anne Sexton
Antoine de Saint-Exupery
Antonio Machado
Áprily Lajos
Arany János
Arhiloh
Aristóteles España
Arthur Rimbaud
Attila József
Baba Tahir
Babits Mihály
Balázs Béla
Bartók Béla
Bella Ahmadulina
Bertolt Brecht
Blas de Otero
Bob Dylan
Boris Pasternak
Carl Sandburg
Carlos Drummond de Andrade
Cecilia Meireles
Cesar Vallejo
Cesare Pavese
Charles Baudelaire
Charles Bukowski
Charles Guérin
Charles Perrault
Charles Simic
Christian Morgenstern
Cintio Vitier
Concha Urquiza
Coral Bracho
Dante Alighieri
David Avidan
Dino Campana
Dmitry Merezhkovsky
Dsida Jenő
Du Fu
Edgar Allan Poe
Edith Sodergran
Eduardo Galeano
Edward Estlin Cummings
Edward Hirsch
Efraín Barquero
Efrain Huerta
Eli Galindo
Elizabeth Barrett Browning
Elizabeth Bishop
Emile Verhaeren
Emily Dickinson
Enriqueta Ochoa
ERĀQI
Erich Fried
Erich Kastner
Estanislao del Campo
Eugenio Montale
Eugenio Montejo
Eunice Odio
Evgheni Evtuşenko
Ezra Pound
Fadwa Tuqan
Farkas Árpád
Federico Garcia Lorca
Félix Grande
Feodor Dostoievski
Fernando Pessoa
Fiodor Tiutcev
Firdousi
Forugh Farrojzad
Francesco Petrarca
Francis Jammes
Francois Villon
Franz Kafka
Friedrich Hölderlin
Friedrich Nietzsche
Friedrich von Schiller
Gabriela Mistral
Gabriele d'Annunzio
Georg Trakl
George Gordon Byron
Gérard de Nerval
Gerhard Fritsch
Giacomo Leopardi
Giambattista Basile
Giorgios Seferis
Giosuè Carducci
Giuseppe Ungaretti
Guillaume Apollinaire
Gunnar Ekelof
Gunter Grass
Gustaf Munch Petersen
Hafez
Heinrich Heine
Henry Wadsworth Longfillow
Henry Wadsworth Longfillow
Hermann Hesse
Herta Muller
Hilde Domin
Homer
Horiguchi Daigaku
Howard Nemerov
Hristo Botev
Iannis Ritsos
Ingeborg Bachmann
Iosif Brodski
Ismail Kadare
Ivan Bunin
Jabra Ibrahim Jabra
Jack Kerouac
Jacques Prevert
Jaishankar Prasad
James Weldon Johnson
Jan Twardowski
Jean de La Fontaine
Jeanne-Marie Leprince de Beaumont
Jenny Joseph
Jidi Majia
Joachim Ringelnatz
Joan Maragall
Johann Wolfgang von Goethe
John Berryman
John Keats
John Milton
Jorge Guillén
Jorge Luis Borges
Jorge Teillier
José Ángel Buesa
José Antonio Ramos Sucre
José Emilio Pacheco
Jose Hernandez
José Martí
José Saramago
Jose Watanabe
Joy Harjo
Juan Gregorio Regino
Juan Ramón Jiménez
Juana de Ibarbourou
Juhász Gyula
Jules Romains
Julio Cortázar
Julio Flórez Roa
Kabir
Kalidasa
Karin Boye
Kenneth Patchen
Khalil Gibran
Kobayashi Issa
Kobayashi Issa
Kölcsey Ferenc
Konstantin Balmont
Konstantin Simonov
Konstantinos Kavafis
Kostas Varnalis
Kosztolányi Dezső
Krzysztof Kamil Baczyński
Kusano Shinpei
Langston Hughes
Lao Tse
Leah Lakshmi Piepzna-Samarasinha
Leopold Sedar Senghor
Lev Tolstoi
Li Po
Lina de Feria
Lisa Zaran
Louis Aragon
Louise Gluck
Ludwig Fulda
Ludwig Uhland
Luis Cernuda
Luis de Góngora y Argote
Luís Vaz de Camões
Mahmoud Darwish
Manuel del Cabral
Marc Chagall
Marc Girardin
Margaret Atwood
Margarita Michelena
Margo Tamez
Marina Ţvetaeva
Mario Benedetti
Mario Vargas Llosa
Màrius Torres
Mark Talov
Matsuo Basho
Maurice Maeterlinck
Maxim Gorki
Menelaos Ludemis
Michelangelo
Miguel de Unamuno
Miguel Hernández
Miguel Perez Ferrero
Mihail Lermontov
Moulavi
Muhsin Al-Ramli
Murilo Mendes
Nahapet Kuceac
Najwan Darwish
Nancy Morejón
Nazim Hikmet
Nicanor Parra
Nicolás Guillén
Nikolai Rubţov
Nikolaus Lenau
Nikolay Gumilyov
Nikos Karouzos
Nima Youshij
Octavio Paz
Odisseas Elytis
Olaf Bull
Omar Khayyam
Ömer Faruk Toprak
Oscar Wilde
Osip Mandelştam
P Mustapaa
Pablo Neruda
Pablo Picasso
Par Lagerkvist
Paramahansa Yogananda
Patrícia Galvão (Pagu)
Paul Celan
Paul Eluard
Paul Valéry
Paul Verlaine
Paulo Coelho
Pavol Janík
Pedro Salinas
Percy Bysshe Shelley
Pierre de Ronsard
Pilinszky János
R. S. Thomas
Rabindranath Tagore
Rafael Alberti
Rafael Obligado
Rainer Maria Rilke
Ralph Waldo Emerson
Rasul Gamzatov
Reményik Sándor
Rene Char
Richard Bach
Rimma Kazakova
Robert Burns
Robert Desnos
Robert Frost
Roberto Bolaño
Rolando Cárdenas
Rosario Castellanos
Roy Fisher
Rubén Darío
Rudyard Kipling
Rumi
Ryōkan Taigu
Saadi
Şabestari
Saint-John Perse
Salamon Ernő
Salvatore Quasimodo
Samuel Taylor Coleridge
Sándor Márai
Sandor Petofi
Sappho
Sara Teasdale
Seamus Heaney
Serghei Esenin
Silva Kaputikyan
Sir Muhammad Iqbal
Sohrab Sepehri
Stephane Mallarme
Stephen Crane
Sylvia Plath
T.S. Eliot
Tadeusz Różewicz
Tahsin Saraç
Taras Șevcenko
Tassos Leivaditis
Ted Hughes
Thomas Moore
Titos Patrikios
Tomas Tranströmer
Tóth Árpád
Vasko Popa
Velimir Hlebnikov
Vera Pavlova
Vicente Aleixandre
Victor Hugo
Vinicius de Moraes
Vladimir Maiakovski
Vladimir Nabokov
Voltaire
Vörösmarty Mihály
W. H. Auden
Walt Whitman
Wang Wei
Wilhelm Busch
William Blake
William Butler Yeats
William Carlos Williams
William Ernest Henley
William Shakespeare
William Wordsworth
Wislawa Szymborska
Yahya Benekay
Yuri Kageyama
Rosia si dovleacul sunt considerate, din punct de vedere botanic, fructe si nu legume.
1967 -A murit Konrad Adenauer, primul cancelar al Republicii Federale Germane (1949-1963), cel care a participat la reconstrucţia acesteia după Al Doilea Război Mondial (n.05.01.1876).
1979 -A fost aprobat, în Egipt, prin referendum popular (cu peste 90% din voturi), Tratatul de pace cu Israelul.
”Poezia sa, în cea mai mare parte, deşi construită în note grave
Cuvinte mari, abia atingându-se..., valery
Cultivare, cultură și împărtășire!
Zidul de Mărgean, narcispurice
Scrierile poetului conțin informații atât despre motivele și
Trilogia HISTORIARUM, nicu hăloiu
Cartea poate fi achiziționată de pe site: libris.ro
Pelerin pe Calea Luminii - 101 sonete creștine, maria.filipoiu
Vă mulțumesc din suflet domnule Andrei Stomff, pentru minunata carte
Zidul de Mărgean, Emilian Lican
Distribuie: