Mărgioară - Dumitru Matcovschi

Vai de pomul care crește
la margine de livadă:
cine trece știu că-l pradă
și de freamăt și de roadă.

Vai și de copacul care
crește-n marginea pădurii:
zi și noapte-l amenință
plumbul rece al securii.

Of, că marginile-s grele
și-ncep iară să mă doară.
Vai de omul ce trăiește
la o margine de țară.

Grea securea. Ca securea.
Cade, taie. Bietul, omul!
Tot venitul de aiurea
stăpânește, vede Domnul.

(4 martie 1971)

Adăugat de: Danut Cepoi

vezi mai multe poezii de: Dumitru Matcovschi



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.