Poezii despre Dragoste:


  • Tumultul lianelor

    Tumultul lianelor

    Declin, familii răvășite,
    Doi “refugiați” cu acte scrise,


    « Gabriel Stănciulescu »
  • Ape rămase în ochii ei

    Se crapă iar de dimineaţă
    Pe buza ta, pe care-o muşc:
    Schimbarea apelor la faţă
    În ziua-n care mă împușc.


    « Lorena Craia »
  • Bravo!

    BRAVO!

    Bravo ție, bravo ție,
    acum de Sfântul Ilie,


    « Alexandrina Spânu »
  • poem înscris pe trup

    era un pahar care stătea roșu pe marginea albă precum dantelăria vaporoasă de pe vitrinele vechi din casă. era un abis de proză și de versuri pe care stăteam tolăniți și îmbrăcați doar în genele ce ni se atingeau, fremătate feeric, înduioșător. ne întâlneam călcâiele roz, parcă și ele se sărutau cumva. era prea ger în orașul nostru capitală. antitetică șuiera vara toridă din hainele aruncate undeva în josul lucrurilor.
    încătușați de tendințe scriitoricești pe pielea ideilor, de gânduri studențești și multă multă turtă dulce dedesubtul căreia ne ascundeam paloarea. ți-am dat urechea mea să auzi cum un anume eros și neamul lui cânta la harpa lui și-a predecesorilor lui. îi curgea sânge din unghii fiindcă așa e condiția lui, un neîncetat și însetat de cântec. muzica lui mă gâdila între tâmple și n-am uitat să menționez că trupurile noastre erau la cenaclul poemelor brumărene: primul vers, al doilea vers...ultimul era un scâncet de copil și-un tors de pisică sălbatică. poemul nu avea p u n c t, ci doar semne ale citării.
    aici în el, unde emoțiile ca orbii, încep să aibă văz,
    aici unde, dragostea știa să facă dragoste cu ochi nevăzători.


    « Daniela Vizireanu »
  • Bipolară

    dacă mâinile se-mpreunează
    mai mult la amiază

    dacă te-ncrucişezi


    « Lorena Craia »
  • Spune-mi că ești a mea

    Spune-mi că ești a mea

    Mă sperie gândul că te pierd,
    Că-n mine se va frânge visul


    « Gabriel Stănciulescu »
  • Noaptea

    Noaptea

    E noaptea peste care va ninge cu sclipiri.
    Curând, obloane verzi vor zăvorî ferestre,


    « sorina »
  • De-ai știi cât te iubesc

    De-ai știi cât te iubesc

    Ușor poți să-mi citești in ochi,
    Se vede lesne adevărul,


    « Gabriel Stănciulescu »
  • Lângă tine

    Lângă îți voi fi, când din orișice te-mbolnăvești,
    Când nu-i reazem să te ţii, forţă să îmbătrâneşti,
    Când singură adormi în patul vechi şi noduros,
    De pe-o margine pe alta, în cearșaful unsuros.


    « florinpaun »
  • prezent continuu

    Cartea nopților albastre.

    Prezent continuu


    « sorina »