Datina

luni, 26 septembrie 2016

Datina

Am uitat sa va spun...
Pe stradă a început să treacă zilnic un cavaler în zale pe un cal alb aruncând cu arginţi în porţi şi, spre uimirea grădinilor, casele au început să dispară, locul lor fiind luat de frunze frumos împăiate.
La fiecare trecere a cavalerului în zale pe calul său alb pereţii casei încep să se micşoreze până când o datină de pe colţul mesei mi-a spus că nu mai are voie să respire, iar surorii ei i s-au luat ochii pentru că au fost neplăcuţi cavalerului în zale ce râde de laşitatea marilor gânditori vii care mi-au sădit în grădină un arbore de frică în jurul căruia mă pune să dansez o horă neştiută de florile noastre cele vechi şi puternice şi nu mă mai mir că zborurile încep să adoarmă în umeri şi plânsetul lor e mai greu ca pământul ce acoperă semnul de început al viselor din copilărie.
În grindă mai port un părinte, dar când pereţii casei se fac tot mai mici, părintele mai moare puţin şi nu mai pot mânca neînchinata pâine ciobită de ruşine şi sigur sunt că mâine nu se va mai şti cine mi-a dăruit fereastra, cine mi-a cioplit poarta şi iarăşi nu ştiu dacă voi avea puterea să intru în cimitirul de doine.

Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.

Comentarii: