Corb damnat

Autor:Răzvan Poşchin


Adăugat de: Razvan Poschin

luni, 06 iunie 2016

Şi totul se duce. Şi totul dispare.
Rămâne o ceaţă şi peste hotare,
E totul trist şi marea e moartă,
Arhanghelii se spânzură în şoaptă.

Eu stau pe-o scândură fără vlagă,
Şi-mi urăsc ochii ce-au văzut în baltă
Chipul meu, ce-mi pare cenuşă,
E scrumul lăsat de o ţigară ascunsă.

Cad ploi cu acid sulfuric peste noi
Şi totul dispare. Rămân toţi goi.
E cerul suferind de cade-n groapa adâncă
Şi urlă, şi plânge, şi plâng cu nostalgice ploi.

E totul trist şi omul nu mai poate,
El plânge amarnic, se sinucide în noapte.
E noaptea o piesă din puzzle-ul morţii,
Iar omul pionul damnat în mrejele sorţii.

Şi totul se duce. Nimic nu rămâne,
Iar eu nu pot să mor, mă trec fiorii zilei de mâine.
E ploaie şi noapte, eu sunt un trist de la gara din sat,
Şi nu pot să mor, eu zbor veşnic precum un corb damnat.


vezi mai multe poezii de: Razvan Poschin


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Singurătate
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? nu
  • »» Vrei să fie analizată critic? da


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Pentru început mi-aţi face plăcere dacă aţi defini poezia, din punct de vedere subiectiv.
Rime simple folosea şi Bacovia şi uite că a ajuns cel mai important simbolist român.
A fost o întrebare ironică, nu?
Cum aş putea scrie ceva şi să nu-mi placă?
Versul alb l-am descoperit după ce am scris această poezie.
Vă mulţumesc pentru părerea dumneavostră sinceră. Orice critică e bine venită atunci când este spusă just, fără ranchiune etc.
Razvan Poschin (autor)
marţi, 07 iunie 2016



Dragul meu confrate, ți-am citit poeziile anterioare in vers alb și îți spun cu toată sinceritatea că postarea de față eu nu o pot numi poezie. Sfatul meu este să rămâi la versul alb unde ai dovedit că te descurci mult mai bine.

Aici ai probleme grave de ritm , de măsură, de rimă...În strofa a treia ai trei versuri care rimează și folosești rime simple ( noi, goi, ploi).

"E ploaie şi noapte, eu sunt un trist de la gara din sat"...

Ție îți place acest vers? " un trist"? ...

Te aștept cu versul mai copt...

Deocamdată NU!
CRITICUL BLIND
marţi, 07 iunie 2016