Păianjenul - Cesar Vallejo

E un păianjen enorm care nu mai pleacă din loc;
un păianjen incolor, al cărui corp
- numai cap şi abdomen - sângerează.

Azi l-am privit îndeaproape. Şi cum s-a mai zbătut
spre toate părţile
să-şi împrăştie nenumăratele picioare.
Şi m-am gândit la ochii lui invizibili,
la piloţii fatali ai păianjenului.

E un păianjen care tremură
fixat pe-un ascuţiş de piatră;
abdomenul deoparte,
de alta, capul.

Atâtea picioare, sărmanul, şi nici unul nu-l poate
susţine. Şi văzându-l
în asemenea jalnică stare
cât de mult m-a făcut să sufăr drumeţul acesta.

E un păianjen enorm, care nu-şi poate
târâ abdomenul în urma capului.

Şi m-am gândit la ochii săi
şi la numeroasele sale picioare...
Şi cât de mult m-a făcut să sufăr drumeţul acesta!


vezi mai multe poezii de: Cesar Vallejo



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.