Cer vrăjit

Autor:sorina


Adăugat de: sorina

luni, 03 februarie 2020

Cer vrăjit

Lângă ochii tăi, sclipire.
Te privesc şi mi-amintesc,
cât se poate de firesc,
de un înger din lumină,
cu aripa sa cea fină,
care-n noapte ne mângâie,
cu mirosul de tămâie
şi cu şoapte de iubire.

Lângă fruntea ta, lumină.
Preţ de-o clipă rătăcită,
cât să capăt fericită
lacrimi calde-n colţ de gene,
care se preling, alene,
pe obraji şi printre buze,
pe dantele de pe bluze,
şade pacea, cea senină.

Lângă ochii tăi, sclipire,
dintr-un cer vrăjit, trăire.


vezi mai multe poezii de: sorina


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Dragoste
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? nu
  • »» Vrei să fie analizată critic? da


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.