Câteodată...

Autor:Emilian Oniciuc


Adăugat de: Emilian Lican

joi, 08 noiembrie 2018

Câteodată,
Licurici se strecoară năvalnic în tine
Prin lăpticul dăruitor de o nouă viață,
Ce îşi caută zorii din dimineață...
Apoi prelingându-se uşor
Din nou printre văile tale fine,
Iar te alintă suav pe un picior,
Amintindu-ți de mine
Sau poate şi de alți semănători
Care au trudit cu plăcere,
Pământul tău!

Câteodată,
Dulceața amăruie îți alintă buzele
Iar prin naiva lor mirare
Ce absoarbe extazul ultimei picături,
Îți cobori pleoapele poate ruşinată
Sau poate doar eşti prea rafinată,
Dar ce mai contează!
Petalele tale trandafirii
Vor purta şi amintirea
Siropului din fierberea-mi mocnită...

Câteodată,
Năstruşnicul elixir îți inundă secretele!
Sunt doar unul dintre minerii
Care încercă să sape şi el pe acolo...
Acolo unde tu nu mai ai controlul
Şi te lași abandonată cu încredere
În îndemânarea uneltei mele...
Doar tu vei şti care este minerul
Ce ți-a muncit cu drag
Şi ți-a adus plăcerea avalanşei
Desprinse dintre minereurile tale!

Câteodată,
Seva ta lăuntrică îmi circulă prin vene,
Iar timpul parcă îngheață!
Îmi ascult din nou sufletul
Şi încerc să te recuceresc...
Oare pentru a câtaoară,
Dragă şi iubită, Creație Literară!

05.11.2018


vezi mai multe poezii de: Emilian Lican


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Dragoste
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? da
  • »» Vrei să fie analizată critic? da
  • »» Poezia a fost înscrisă în tema săptămânii: Poezia săptămânii nr: CLXV.


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.