Cântec de toamnă

Autor:ALapis


Adăugat de: ALapis

miercuri, 11 octombrie 2017

Adio vară îmbujorată,
Caldă idilă a ochilor mei,
Tu ai plecat de la noi, de la poartă,
Ducându-ți bronzul anilor tăi.

Sora ta zânâ, coaptă și dulce,
Toamna, iubită de amintiri,
Calea își poartă acum la răscruce,
Vântul purtându-i ploi în priviri.

Și-a așezat povești peste frunte,
Obrajii-s rumeni în vise-arămii,
Parfumuri roșii stau să inunde
Putrede plete copacilor vii.

Îndrăgostită de ceasul ei verde,
Umbra oftează, migrând cugetarea,
Aripa-n sunet de clipă se pierde,
Cântec romantic îi zbuciumă zarea.

Zilele freamătă iubiri deocheate,
Nopțile cresc fantezii descompuse,
Iarba-i uscată în poteci de păcate,
Regretă frunza în ramuri ascunse.

Stelele-n luncă se urcă în cuiburi,
Pădurea macină foșniri cadențate,
Arde cetatea în amurg peste ziduri,
Fumuri presară mirosuri de moarte.

Forfotă blândă gonește în nori,
Picură cerul pe sticlă frunzișuri,
Aerul sapă strămutând depărtări,
Doare tăcerea sângerând în abisuri.

Văzduhul scrie geneza în picuri,
Copacii pictează nemuriri pe alei,
Veștile urcă în umede timpuri,
Toamna valsează-n simfoniile ei !


vezi mai multe poezii de: ALapis


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Natură
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? nu
  • »» Vrei să fie analizată critic? da


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.