Caianemus - creaţii proprii

Lumea aceasta vine și pleacă;
Când vine, nu știe cum e până pleacă –
Din cursul vieții prinși în senzații
Se-nvață ce-i lumea care vine și pleacă.

Curiosul Spirit vine pe Pământ
Să vadă cum e Viaţa limitată de acel Trup,
Cu corpul şi cu mintea ce pare tot ce-ar fi,
Pierdut de amintirea c-a fost sau va mai fi.

Mă uit la tine și mă-ntreb
Bob de grâu, hmm, neghină ești!?
Mă frământ să știu ce ești -
Un curat grâu clar nu, nu ești!

Am meditat și meditez,
Scopul meu fiind să-nțeleg
Și să accept ce-am înțeles -
Văd Maktub în tot ce e.

Nu sunt nici înger, nici poet,
Nu știu cine sunt de fapt, concret -
S-aici s-aduc ceva Lumină
Prin mesajele din rimă.

Cu cine să semnezi tratatul pentru Pace,
Când mai mereu se naște vreunul
Ce vrea să lupte - nu vrea, nu cere Pace?!

Ca s-ajung la Tine-n prag
Știu, mi-e clar că tre` să mor,
Nu doar odată când sunt om
Ci de multe ori pân` voi ieși din corp.

Eram copil când au murit uciși cu sânge rece,
De țara fără datorii, productivă-independentă.
N-am înțeles, nu înțeleg de ce cu sânge rece
I-au omorât pe cei ce-au creat independență.

Omule de ce ești trist când ai atât de multe,
Grija de trai tu n-o ai cu bogății, avuții multe!
Poți să-ți cumperi tot ce vrei și să fii oriunde-n lume –
Oameni, prieteni sunt prezenți oriunde vrei în lume.

Mai întâi, cum poți explica-n cuvinte ceva ce-i fără de cuvinte?

Vindecarea nu apare
Cu lumea binevoitoare –