Bukovski

Autor:Adina Speranta


Adăugat de: Adina Speranta

duminică, 10 iunie 2018

Prin ramuri răslețite se-ncurcă poezia,
plesnește în rafale un muguraș de toamnă,
nectarul se revarsă stropind sinestezia,
e vară, domnișoară, e vară , scumpă doamnă.

Poetul se așază pe scaunul de lemn,
privește în tăcere, inexpresiv, spre viață,
o scuipă deodată și se ridică demn,
e noapte, domnișoară, sau poate dimineață.

În bezna izolării se-aprinde o lumină
și disperarea cruntă ce l-a ținut în gheare
sub pielea sa ridată răzbate ca o vină...
sunt liber, domnișoară, sau poate mi se pare?

E vodca un prieten și oamenii-s dușmani,
poetul este unul, iar ei sunt o mulțime,
aprinde-ți o țigară, în jur sunt șobolani...
e iarnă, domnișoară, a viscolit prin rime.

Coșmarul din trecut, abrutizant coșmar,
te-a-nchis într-o capcană cu gratii incomplete,
ai scris esența crudă a tot ce e murdar
și liber ești, Bukovski, ești liber, azi, poete!


Adina V.

28.05.2018


vezi mai multe poezii de: Adina Speranta


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Viaţă
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? da
  • »» Vrei să fie analizată critic? da
  • »» Poezia a fost înscrisă în tema săptămânii: Poezia săptămânii nr: CXLIII.


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Felicitări, dragă Ina :)
Ador modul tău de a rezona :)
Mii de îmbrățișări, cu drag!
Adina Speranta (autor)
miercuri, 20 iunie 2018



"Chiar și în miezul nimicului există bucurie:
Nu a ceea ce este de făcut
Ci a ceea ce este de știut."
Ina M.
marţi, 12 iunie 2018



E liber azi Bukovski, o știm cu toții-acum
Și parcă se mai vede umbra lui peste drum...
Se clatină pământul sub greutatea lui
Și rezonează codrul când scrie dumnealui!

Si scrie pe tulpini, pe crengi și chiar pe frunze
Fără a ține cont de iernile ursuze,
Fără a admira o primăvară- n muguri,
Fără a răcori bobițele de struguri
În soarele de august când domnișoare crude
Se lasă dezgolite la malurile ude...

Așa poetul trece prin anotimpuri toate
Vrem să-i călcăm pe urme și-n picături de șoapte
Să ne scăldăm penița ca mai apoi să punem
Vers după vers, Bukovski... ca tine vrem să scriem!
Ina M.
luni, 11 iunie 2018