Aurel Petre - creaţii proprii

Distribuie acest autor:

  • Cele douăsprezece munci ale lui Herakle. A opta muncă.

    Capitolul I. Plecarea spre Tracia

    Din Creta s-a întors Herakle, mândră-i viața, diadema ,
    Dar primii aspră poruncă de la rege, din Micena.

  • Țărm de noiembre

    Iar intră în altar noiembre,
    Un strop de soare-l încălzește,
    Și picură la ștreașini cerul,
    Cu versul lumii se-mpletește,

  • Chemare

    Aș vrea, când s-o-nsera,
    Să sorb privirea ta,
    Că-n valul toamnei tu îmi ești o rană,
    Am ploi în destin,

  • Miturile lui Herakle(Hercule). Plecarea spre Tracia

    Din Creta s-a întors Herakle, mândru-n calea sa umilă,
    Dar primii aspră poruncă de la rege, în Micena.
    Cu sămânța urii oarbe, de a scăpa de viteaz,
    Euristeu, unealta Herei, slugă-i cu frică de moarte.

  • Timp de toamnă

    E iar război cu sine-n jertfă,
    Și-i scris pe manuscris de timp,
    În legea cultului durerii
    Fior tomnatic e-n Olimp.

  • Tărâm de septembre

    Luna ne e-n chipuri, soarele-ntre noi,
    Stele ne adorm într-un vis de doi,
    Pajiști arse-n toamnă, prinse-n nostalgii,
    Iar aprinde ceru-n gânduri de copii.

  • Câte vieți...

    Câte vieți trecute-au ars, umbre pe-a simțirii voie ?
    Câte stele torțe-aprind udând florile văpăii?
    Vers înnobilând cuvinte murmurul lor s-a răsfrânt,
    În simțiri inima-i templu, ritm dictând ea pe pământ.

  • Nu mai curge...

    Nu mai curge amurgul din stea,
    Și ploapa a obosit, de priviți,
    Îngenucheat e cerul deasupra ta,
    Iubindu-te cu ochii cuminți.

  • Gânduri

    Ziua o împart în gânduri cu tine,
    Și nopții mă rog să-ți poarte de bine,
    În stele visarea îți e renegată,
    Plecată-i iubirea, în nori tulburată,

  • Cuvântul

    Atuncea când ți-am dat cuvântul,
    Zburând ca pasărea în zări,
    Eu mor în el, plutindu-mi visul
    În infinitele tăceri !