Elegie - Attila József

(Elégia)

Precum fumul pluteşte condensat, concentrat,
peste peisajul trist, sub cerul plumburiu,
aşa-mi pluteşte sufletul,
neînălţat.
Pluteşte, nu săgetează.

Tu, suflet tare, tu, închipuire domoală!
Ţinându-te după urmele grele ale realităţii,
spre tine însuţi, spre originea ta
aruncă o privire!
Aici, unde sub cerul altădată atât de fluid,
în singurătatea calcanelor
înalte liniştea monotonă a mizeriei
ameninţătoare şi stăruitoare
dizolvă încet tristeţea
nemăsurată din inima visătorilor
şi o infuzează
în alte milioane.

Întreaga lume umană
se-ncropeşte aici. Aici totu-i ruină.
În curtea fabricii abandonate,
îşi înalţă umbrela aliorul.
Prin geamuri mici, crăpate,
pe trepte decolorate coboară zilele
în umede neguri.
Răspunde –
eşti de-aici?
De-aici, că nu te părăseşte niciodată
sumbra dorinţă
de a fi asemeni celorlalţi necăjiţi
în care s-a-mpotmolit această epocă măreaţă
şi pe chipuri s-a schimonosit orice trăsătură?

Aici te-odihneşti, aici, unde lacoma
rânduială morală o apără ţipând,
o protejează
gardul rupt.
Te recunoşti? Aici sufletele cumplit de goale
aşteaptă un viitor articulat, frumos, trainic,
la fel cum loturile de pământ de jur împrejur
visează melancolic şi posac
case înalte ce ţes grăbită forfotire.
Uscate ghivece de sticlă înţepenite-n noroi
îşi privesc iarba chinuită
cu ochi înţepeniţi, întunecaţi.
De pe moviliţe se desprinde uneori un degetar
de nisip... şi-atunci zboară-n zigzag, bâzâie
câte-o muscă albastră, verde ori neagră,
pe care resturile omeneşti
şi cârpa
le-au atras aici din zone mai încărcate.
În felul lui, şi aici întinde masa
binecuvântatul, storsul
pământ matern.
Iarbă galbenă luceşte într-o cratiţă de fontă.

Ştii tu oare
bucuria deşartă a cărei conştiinţe
te trage-atrage, că acest ţinut nu te lasă
şi ce fel de tumult de suferinţă
te-mpinge-aici?
La mama lui revine-aşa copilul
îmbrâncit, bătut printre străini.
Cu-adevărat,
doar aici poţi zâmbi, poţi plânge.
Şi doar aici te poţi suporta,
o, suflete! Aceasta mi-e patria.



Primăvara 1933

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Attila József



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Autorul nu este Ady Endre, ci József Attila.
haver
miercuri, 23 octombrie 2019