Ardere (mamei)

Autor:dorurot


Adăugat de: dorurot

duminică, 03 ianuarie 2021

Mamă, inima mi-e arsă,
Pune luna-n fir să-i țeasă,
Din satin ,un văl bogat
Pentru jaru-n care ard!
Mamă, inima mi-e scrum
Că-s pe cer atâtea stele,
Și coboară dor din ele,
Iar eu-s singurel pe drum!
Mamă, inima-mi iubește,
Tot ce-n cale întâlnește,
N-a-nvățat că-i val ce trece,
Lumea asta rea și rece!...
Mamă,dincolo de lună,
Si chiar dincolo de stele,
Zbor suspinele-mi cunună
Spălată-n lacrimile mele.
Ce e val ca valul trece,
Fără tine lumea-i rece,
Rugi la cer ridic ca boarea,
Vie fi ,să ard uitarea!...


vezi mai multe poezii de: dorurot


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Vise
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? da
  • »» Vrei să fie analizată critic? da
  • »» Poezia a fost înscrisă în tema săptămânii: Poezia săptămânii nr: CCLXIII.


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Mulțumesc, Danab. Mă simt onorat!
dorurot (autor)
luni, 25 ianuarie 2021



Frumos...
Felicitări!
danab
marţi, 19 ianuarie 2021