Alunec, alunec - Ana Blandiana

Sunt primul om care îmbătrâneşte
Sub soare.
Singură descopăr,
Şi fără să mă poată ajuta cineva,
Această enormă mirare
A trupului încă al meu
Dar rămas
Ca pe un ţărm părăsit în prăpăd,
În timp ce eu
Alunec, alunec pe mare
Până nu mă mai văd.

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Ana Blandiana








Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.