Acolo sus - Ana Blandiana

Acolo sus pe munte casa
Apare şi dispare dintre nori.
Cine-o îmbracă în atât de laşe scuturi
Şi-o părăseşte-atât de deseori?
Ochilor noştri cine-o lasă pradă
Şi ochii noştri, cine pradă ei?
Stăm atârnaţi de jilava icoană
Ca lacrimile-n geana unor nesiguri zei.
Ne-o amintim din altă viaţă sau
E numai presimţire groaza?
Trăim însă, dacă trăim, ca să vedem
Acolo sus pe munte casa...

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Ana Blandiana








Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.