Nopți carpatice - Alexandru Bogdanovici

În noaptea grea se odihnesc Carpații,
- cirezi de zimbri cu capul frânt pe labe.
Ecoul tace în silabe,
Cascadele se-ngână somnolent.

În coama vânătă dorm spații,
Mitologii, legende dorm și anii,
Și tăinuiesc cu Dumnezeu ciobanii
Ca-n zilele din Vechiul Testament.

Se-adună neguri vii în cete
Ca duhuri din Istorii răsculate,
Să-ncoroneze frunți înviforate,
Să cearnă secolii în plete.

În grote și în peșteri daco-trace
Se spovedesc urgiile cumplite.
Zalmoxe!
Trecutul tot se odihnește-n pace
Cernut în funerare stalactite.

...Doar umbrele pășesc în noapte
Spre Orion, pe Căi de Lapte...

Se scoală din morminte și pisanii
În platoșe de-argint vitejii -
Și călăresc în umbra veacurilor cnejii,
Când Domnul vorovește cu ciobanii...

Adăugat de: Adina Speranta

vezi mai multe poezii de: Alexandru Bogdanovici



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.