ALapis - creaţii proprii

Distribuie acest autor:

  • Sonet LXVIII

    Privirea ta rămăne senzația de țintă
    Prin toamnele acuzatoarelor tăceri,
    În poze ce zâmbesc ca să nu mintă,
    Mânia râsetelor, risipind dureri.

  • Pelerini în toamnă

    O pisică cu ochi leneși toarce la căldură,
    Soarele în ascunziș visează la lună.
    Eu mai scriu un rând în nori, de tine flămând.
    Când ziua toacă frunziș, capre rumegând.

  • Sonet LXVII

    Boarea argintie freamătă în zări,
    Toamna în crâmpeie pătrunde sihastră,
    Putredele cânturi curg lin din viori,
    Arde iar rugina, tu ești mai albastră.

  • Sonet LXVI

    Toamna-a coborât în suflet flămândă,
    Ca zâmbetul tău, sărut peste seară,
    Pe fruntea-i uscată tăcerea inundă,
    Vibrând amintiri cu șuvițe de ceară.

  • Cântec de toamnă

    Adio vară îmbujorată,
    Caldă idilă a ochilor mei,
    Tu ai plecat de la noi, de la poartă,
    Ducându-ți bronzul anilor tăi.

  • A venit toamna plutind

    A venit toamna plutind,
    Cu șosete veștede,
    Vântul bântuie flămând,
    Ziua e-n descreștere.

  • Cuvinte în toamnă

    Azi cuvinte nu împart,
    Dar în gând frământ pământul,
    Un cuvânt ți-am modelat
    Și ți-ai cam secat descântul.

  • Gândul

    Gândim într-un fel dimineața,
    La prânz gândim diferit,
    Spre seara nutrim sentimentul...
    Ce bine era tinerețea

  • Sonet IX

    Plutește-n vara iaduri de amiezi
    Și duce zvonuri smulse dintre astre,
    Din carnea timpului o undă salivezi,
    Zmintite taine îți tocmesc, albastre.

  • Sonet VIII

    Arată-ți cinstea, nu te mai ascunde
    De vorbe grele spuse-n vagi urzeli,
    Căci au albit copacii-n versuri crunte
    Ce-au despicat în suflet îndoieli.