Agafia - creaţii proprii

Distribuie acest autor:

  • Vis

    Se făcea că eram aripă
    de apă și frunze
    căzute din ochii mamei
    nu-mi aduceam aminte

  • Șah-mat

    suntem doar noi,
    fiecare cu singurătatea lui.
    Pasărea din inima nopții
    clatină tăcerea împietrită-n aer.

  • Doina vântului de seară

    Şoaptă tristă, văl de pară,
    Seara-ncet în trup coboară,
    Tremur de iluzii frânte,
    Plâns de păsări să mă cânte.

  • Atâta doar o elegie

    noaptea-şi dilată insomnia
    lângă o cafea amară şi-o ţigară
    cu tălpile boţite de ploaie aleargă pe ziduri
    hapsână de iubire

  • În acel atunci

    Atunci,
    s-a deschis ochiul ceţii,
    tăcerea de spaimă şi durere,
    neputinţa mea

  • Ştiam că ai să pleci

    gândurile prinse ca
    într-un cortegiu tragic
    mustesc rana sub paşii
    umezesc ţărână cu fiecare minciună

  • Romanţă de toamnă

    Ce fericită era toamna
    şi ne privea uimită
    cum înverzeam alai de frunze moarte
    în serile cu ochi de chihlimbar!

  • Elegie

    E orb timpul ce mi-a rămas…
    Morţii-mi respiră transparenţa,
    trec printre ei
    ca şi cum nu mai sunt înfipt în carne.

  • Vietatea

    “Am văzut o vietate
    ……………..căutând printre gunoaie
    Vietatea nu era un câine, nu era pisică, nu era şoarece
    Vietatea, Doamne, era un om”(Manuel Bandeira)

  • Împăcare

    ţi-ai smuls gândul
    sfredel negru
    amestec de renunţare şi zbor
    păşeşti cu nelinişte