Femei nefericite ale lumii - Adrian Păunescu

În ce măcelărie fără milă ,
În ce prăpăd fără identitate
Ajungeți , după noaptea nunții voastre ,
Ca niște îngere sacrificate ?

Ați fost și voi copiii de lumină
Ai unor bieți părinți fără putere ,
Și s-au topit muncind ca să vă crească
Și-au și murit , la vămile severe .

Vă mângâiau pe frunte și pe plete
Și calciu v-aduceau , s- aveți în oase ,
Ca norocoși părinți ai unor fete
Cuminți și credincioase , și frumoase .

N-ați fost născute pentru umilință
Și , totuși , câte ați trăit în viață ,
Acum , și în bordeluri , și-n familii,
Bărbați străini bătaia vă învață .

Și vi se face dor de-un strop de milă ,
Din lacrimile tatii și-ale mumii ,
Pe mâna cui ați încăput , cu timpul ,
Femei nefericite ale lumii ?

În zilnicul turnir al unor bestii
Se cheltuie și moare fiecare ,
Ca într-o zi să vă-nțelegeți , toate ,
Că nașteți victime și nașteți fiare .

Un surd miros de sânge pretutindeni ,
Între chilii , căscioare și haremuri
Și-n somn voi auziți , în nopti de veghe ,
Cum plâng părinți , de dincolo de vremuri .

Un circuit de-a pururea jertfelnic ,
Din mame sunteți mame pentru mame ,
Ca să aflați că astăzi și în codri
Cerboaicelor li-i dor , mai mult ca foame .

În paradoxuri fără de rușine ,
Iubirea v-a-nrobit pe fiecare ,
Că vi s-a dat pedeapsa de a naște
Bărbații care cresc să vă omoare .

Și v-am iubit și v-am cerut iubirea ,
Și v-am răpit și tatălui și mumii ,
Și-acum vă condamnăm la moarte lentă
Femei nefericite ale lumii.

Adăugat de: leonard

vezi mai multe poezii de: Adrian Păunescu



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.