Calendar de pierdere - Adrian Păunescu

A fost tragic decembrie
și noi tot ne iubeam ,
dar , în ziua dezastrului ,
ai plecat de la geam ,
și noi tot ne iubeam ,
și noi tot ne iubeam .

A trecut și ianuarie ,
și noi ,tot fără rost ,
n-avem loc în memorie
de iubirea ce-a fost ,
și noi tot fără rost ,
și noi tot fără rost .

A venit și februarie ,
și noi tot despărțiți ,
și se tânguie viscolul ,
dupa meteoriți ,
și noi tot despărțiți ,
și noi tot despărțiți .

O să vină și martie ,
și noi tot mai străini
se vor umple livezile ,
de-nfloriri și de spini .
Și noi tot mai străini ,
și noi tot mai străini .

Va veni și aprilie ,
și noi tot fără noi ,
Învierea îmi spune că
nu mai vii înapoi .
Și noi tot fără noi ,
și noi tot fără noi .

Amintiri despre iulie ,
cu noi tot mai distanți ,
unde zodii se-amestecă
și apar doi amanți .
Și noi tot mai distanți ,
și noi tot mai distanți .

Totu-aici se termină ,
eu sunt eu ,tu ești tu ,
nu există nici dragoste
și nici lacrimă ,nu .
Eu sunt eu ,tu ești tu ,
eu sunt eu ,tu ești tu .

Vor cădea calendarele ,
și noi tot mai dușmani ,
și vor trece și lunile ,
și vor trece și ani .
Și noi tot mai dușmani ,
și noi tot mai dușmani .

Vor veni și războaiele ,
și noi tot mai nimic ,
vom da morții impozite ,
pe când vieții nici pic .
Și noi tot mai nimic,
și noi tot mai nimic ,
mai nimic ,
nimic .

Adăugat de: leonard

vezi mai multe poezii de: Adrian Păunescu



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.