Poezii despre Adevăr:


  • Va mai rămâne vântul să mângâie pereții!

    Va mai rămâne vântul să mângâie pereții!
    ...
    Când îndrăzneții lumii vor pieri,
    Va pieri speranța, vor pieri poeții,


    « Nicu Hăloiu »
  • Tu, împărăteasă a vorbelor deșarte!

    Tu, împărăteasă a vorbelor deșarte!
    ...
    Tu, împărăteasă a vorbelor deșarte!
    Împodobită cu farduri și zorzoane,


    « Nicu Hăloiu »
  • Pentru că noi, am uitat de Cuvânt!

    Pentru că noi, am uitat de Cuvânt!
    ...
    Stropii de ploaie aș fi vrut să-i pictez,
    Sinucigașii cerului pustiu,


    « Nicu Hăloiu »
  • Boala nesimțirii

    Boala nesimțirii
    ...
    I-au votat de-atâtea ori năvlegii
    Pe-aceia ce de țară nu le pasă,


    « Nicu Hăloiu »
  • Pe muchii de dileme

    Avem prea multe nefirești probleme
    de rezolvat în fiecare zi,
    s-au adunat pe muchii de dileme
    și ne-ntrebăm: „A fi sau a nu fi”?


    « necorupb »
  • Nu veți plăti acum, plăti-veți după moarte!

    Nu veți plăti acum, plăti-veți după moarte!
    ...
    Sunteți ca o năpastă peste noi,
    Mai răi ca vizigoții, mai lacomi decât hunii,


    « Nicu Hăloiu »
  • În lumea asta

    În lumea asta
    ...
    În lumea asta tot mai destrămată,
    Tot mai mult lipsită de valoare,


    « Nicu Hăloiu »
  • Poveștile cu zmei

    Credeam odat`că am să zbor
    fiind copil nevinovat,
    dar drumul vieții ma-nvățat,
    să simt ce-nseamnă greul dor.


    « Mihail Janto »
  • Verum nocet

    Verum nocet
    ...
    Nu-i așa că adevărul doare?
    Nici nu mai știți ce-i acela adevăr,


    « Nicu Hăloiu »
  • Iar să se deștepte românii sunt prea lași!

    Să se mai deștepte românii sunt prea lași!
    ...
    Orășelul doarme cum doarme-ntreaga țară,
    Turnul cu ceas e încă agățat de schele,


    « Nicu Hăloiu »